Festivalul „Frumos covor basarabean” ed. a V-a s. Clișova Nouă, 1 iulie 2019

„Cui să-i dea în gând vreodată, că aceste podoabe asupra cărora au trudit zile și nopți, săptămâni și ani mamele, bunicile, mătușile și surorile, podoabe, care erau jucate ca zestre la nunți, au ajuns în cele din urmă stavile în calea dispariției noastre”. (Victor Ciutac)
Festivalul „Frumos covor basarabean” inițiat de meșterul popular Ecaterina Popescu - creatoarea care-și transpune stările sufletești în urzeala războiului de țesut, are menirea de-a conserva și promova patrimoniul cultural prin restabilirea tehnicilor de realizare a covoarelor. Cea de-a V-a ediție a festivalului, organizată de Centrul de Meşteşuguri „Artă Rustică”, în colaborare cu Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Secţia Cultură Orhei şi Primăria comunei Ciocâlteni, s-a desfășurat la 1 iulie în satul Clișova Nouă.
La inaugurarea oficială au fost prezenți reprezentanții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării Andrei Chistol și Svetlana Pociumban, Diana Dicusarî, director general CNCPPCI, Dumitru Costandachi, președinte al UMPM, prieteni și oaspeți din întreaga republică.
În cadrul evenimentului au fost expuse covoare mari, covoraşe mici, ţesături de in și cânepă, executate pe orizontală – o adevărată delectare a ochilor deschiși către frumos.În același timp, vizitatorii au avut prilejul de a admira și covoare vechi din colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei și a Muzeului de Etnografie din Telenești.
Într-un anturaj rustic cu o atmosferă autentică de şezătoare, vizitatorii au urmărit toate etapele procesului de țesere a unui covor până la scoatera lui din război și a-l juca.
La festival au participat meşteri populari de diverse genuri din localităţile republicii,care și-au prezentat lucrările, executate cu multă dragoste.
Cu un mănunchi de romanțe a încântat publicul Raisa Bârnaz, iar ansamblurile folclorice „Nemurelele”(Slobozia-Dușca, Criuleni), „Lozioara”(Sărătenii Vechi, Telenești), „Măleanca”(Bălăbănești, Criuleni) și cele din Ciocâlteni și Brăviceni au întregit atmosfera de sărbătoare cu obiceiuri și cântece populare.